Dependenta de internet ?

Asta este noul trend în materie de afecţiuni inexistente, dar inventate de ciripitori cu dorintă de afirmare şi priză la mame bătute-n cap, îngrijorate de soarta plozilor. Încă din frageda-mi pruncie, când am descoperit tainele unei tastaturi, ai mei părinţi au fost uneori îngrijoraţi din cauza monitorului cu tub din perioada aia, ce îmi putea afecta grav vederea (şi aveau dreptate). Din fericire pentru ei, însă, dacă dădeam cu mucii în fasole şi era nevoie de o pedeapsă, cea mai bună soluţie era să-mi fie luat cablul de alimentare al calculatorului.

Se pare că prin alte ţări au apărut centre de “dezintoxicare”, unde puradeii ce se dau cu capul de pereţi când nu merge internetul, sunt trataţi ca şi toxicomanii, cu şedinţe la psiholog, jocuri în aer liber şi alte activităţi pe care le-ar putea face liniştiţi acasă. Cât de stupide mi se par aceste idei? Foarte stupide!

Există două categorii mari de oameni pe lumea asta. Sunt proşti şi descurcăreţi (acestea având alte sub-categorii). Pe internet este exact la fel. Sunt oameni ce au găsit în internet o sursă de venit, sau de training în comunicarea de orice fel şi oameni ce nu folosesc decât Yahoo Messenger şi Hi5. Ăştia din urmă sunt de înţeles, până la o anumită vârstă, când apar obligaţiile şi responsabilităţile. Din punctul meu de vedere, dacă ai peste 20 de ani şi pierzi vremea pe net câte 10 ore pe zi, vrăjind minore pe messenger şi jucându-te WOW, eşti CRETIN. Nu eşti dependent de nimic, eşti doar cretin. De ce ai ajuns cretin? Pentru că părinţii tăi cu câte doi neuroni bolnavi nu ţi-au oferit un sistem de valori. Cum aş rezolva eu asta, ca şi părinte? E simplu! Am nevoie doar de o sticlă cu apă şi calculatorul tău e deja o amintire. O să mori? Nu o să mori, ba dimpotrivă, o să-ţi cauţi un job, ca toate celelalte oiţe.

În caz că nu m-am făcut înţeles, o să fiu mai clar. Când îi cumperi plodului un computer, în speranţa că va deveni calculatorist, asigură-te că tu, ca şi părinte ai noţiunile de bază în domeniu şi poţi oferi nişte sfaturi utile (cum ar fi un homepage numit Wikipedia). Dacă nu le ai şi refuzi să le înveţi, ia-i totuşi un computer când e destul de mare încât să nu toarne dulceaţă pe tastatură, lasă-l să stea pe messenger până pe la 18 ani şi apoi dă-i foc (maşinăriei, nu plodului). Ce dependenţă? Ce-s prostiile astea? Nu-mi place când se vorbeşte de oameni ca de nişte victime ale societăţii, de parcă nimeni nu mai are creier. Ok, suntem toţi prinşi într-un sistem de căcat, dar principala caracteristică a omului este adaptabilitatea.

Ce aş face eu? La fel ca şi în cazul reproducerii la oameni (unde aş avea nişte condiţii drastice), când mergi să cumperi un calculator ar trebui să dai un test de cunoştinţe generale. Ştii ce-i aia Google? Wikipedia? Antivirus? Windows? Ok, poţi să cumperi! Te uiţi precum curca-n crengi? Nasol! Te aşteptăm pe la noi şi altădată. Plânge copilul? Lasă-l să plângă acum, cât e mic, că la 20 de ani o să dea cu tine de pereţi că are lag la CS.